Nocturnă

Fereastra deschisă. Vântul împinge razele lunii, luminând camera. Lampa de birou aprinsă. Undeva, în colțul acela al camerei, lumina lămpii contopindu-se cu razele lunii, îmbrățișând umbrele nopții, întunericul.

La radio o voce lălăită, parcă prelungind noaptea.

lună plină –
ursitoarele
dau cu ghiocul

 

În categoria Poezii | 2 comentarii

Haiku

playlist –
in the background
a sparrow nest

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

Haiku

zi de armistițiu –
pocnesc doar mugurii
la fereastra mea

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

haiku

piatră de hotar –
salve de tun scutură
floarea soarelui

* Floarea soarelui reprezintă simbolul Ucrainei

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

haiku

târziu de iarnă –
bunica răsucește
luna în palmă

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

Scrieri de iarnă

Mai multe teme… Nu neapărat de gândit, doar de citit și da, de scris.
Citesc texte vechi, scrisori vechi. Biografii. Ascult muzică, jazz, rock…
Văd filme, filme cu actori preferați, filme vechi.
Și scriu.

În categoria Jurnal | Lasă un comentariu

În pragul serii

Acoperișul casei împrumuta câte puțin din culorile copacilor din fața curții.
În stânga potecii, ce șerpuia către poartă, o grămadă de porumb strălucea în soare.
Porumbarul era gol. Își aștepta chiriașii pentru încă o iarnă. Sub el erau boabe din recolta de anul trecut, unele roase de șoareci, altele încolțite.
În lumina apusului, trandafirii înfloriți parcă păstrau ceva din căldura verii abia trecute. Doar unul, scuturat de vânt, îmi spunea că e toamnă.

în pragul serii –
umbra salcâmului
peticind drumul

În categoria Haibun | Etichete , , | Lasă un comentariu

Priponind caii

Ne despart 30 de ani. Și cei 60 de centimetri ai blatului mesei la care stăm așezați.
Vorbește rar și apăsat. Își măsoară cuvintele povestindu-mi despre începutul proiectului, cum i-a dat viață, despre x , despre y, așezându-și discret ochelarii cu vârful arătătorului.
Cei 30 de ani, diferența de vârstă, se risipesc în discuția colocvială purtată.
Rămân cei 60 de centimetri ai blatului mesei, acoperiți parțial de o carte și două cești de cafea.

priponind caii –
lângă samovar
verzi și uscate

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

Autoportet din fragmente

Sunt câte puțin din fiecare. Fragment de tată, fragment de soț, de poet, fragment de om de afaceri.

Și fragment cu fragment, sunt un întreg. Un întreg care îi mulțumește lui Dumnezeu pentru fiecare zi.

Între salcâmii înfloriți
Și liliacul din fața casei
Îmi port copilăria
Ca un descântec.

În categoria Poezii | Lasă un comentariu

Premoniții

Uneori am vise premonitorii, alteori scriu poezie sau proză și observ peste un timp că am anticipat cumva lumea în care trăim.
Născut pe malul Borcei, copilărind în Câmpia Bărăganului, prizonier în orașul de la marginea câmpiei, așa cum alint eu Bucureștiul.
În categoria Jurnal | Lasă un comentariu