-
Articole recente
Categorii
Florin Golban
Etichete
- autoportret
- Contemporană
- Copilărie
- Destine
- De vreme rea
- Dragoste
- Dumnezeu
- efemer
- file de jurnal
- generatii
- grădina mamei
- haibun
- haiga
- haiku
- Inspirație
- Introspecție
- iubire
- marea
- Oameni
- orașul
- pasăre
- poezie
- poezii
- primăvară
- revista Argeș
- Rouă
- Răsărit
- Speranță
- tata
- trandafiri
- Versuri
- vis
- Vis de copil
- zbor
-
Arhive categorii: Poezii
haiku
hidden in your palm the line of life – thousand paper cranes ascunsă în palmă linia vieții o mie de cocori https://www.asahi.com/ajw/articles/14685466
În categoria Poezii
Lasă un comentariu
sky without stars
sky without stars — lighting up the garden the Queen of the Night https://scarletdragonflyjournal.wordpress.com/2023/02/03/sky-without-stars/
În categoria Poezii
Lasă un comentariu
Terapie de grup
Premiul special la concursul lunar de haiku, Romanian Kukai, ediția ianuarie 2023. Haiku-ul, mai ales în varianta senryu, se pretează la iscusite asocieri de sensuri. În cazul de față nu e sigur că va lecui ceva, e suficient însă … Continuă să citești
În categoria Poezii
Lasă un comentariu
Haiku în 2022
Despre haiku și puterea acestui gen de poezie de a uni lumile. Indiferent de locul în care trăiesc, de limbă și religie, indiferent de convingeri politice și indiferent de culoarea pielii, de sex și de cei mai vreți voi, haiku-ul … Continuă să citești
Nocturnă
Fereastra deschisă. Vântul împinge razele lunii, luminând camera. Lampa de birou aprinsă. Undeva, în colțul acela al camerei, lumina lămpii contopindu-se cu razele lunii, îmbrățișând umbrele nopții, întunericul. La radio o voce lălăită, parcă prelungind noaptea. lună plină – ursitoarele … Continuă să citești
În categoria Poezii
2 comentarii
Haiku
zi de armistițiu – pocnesc doar mugurii la fereastra mea
În categoria Poezii
Lasă un comentariu
haiku
piatră de hotar – salve de tun scutură floarea soarelui * Floarea soarelui reprezintă simbolul Ucrainei
În categoria Poezii
Lasă un comentariu
Priponind caii
Ne despart 30 de ani. Și cei 60 de centimetri ai blatului mesei la care stăm așezați. Vorbește rar și apăsat. Își măsoară cuvintele povestindu-mi despre începutul proiectului, cum i-a dat viață, despre x , despre y, așezându-și discret ochelarii … Continuă să citești
În categoria Poezii
Lasă un comentariu