nocturnă

cum trenul taie
întunericul nopții
două trupuri înlănțuite
în vagonul cușetă
zborul rotund al timpului

în câte gări pustii ne vom opri?

Acest articol a fost publicat în Poezii. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.